O veste bună pornește de la un elev: întâi o află prietenii lui, apoi prietenii prietenilor — ca o UNDĂ. Un explorator într-o peșteră merge pe un tunel până la capăt, apoi se întoarce — o SCUFUNDARE. BFS și DFS: cele două feluri de a vizita o rețea întreagă.
Din nodul 1, vestea se propagă în valuri. Auriu = nodul procesat acum, albastru = în coadă (a aflat, așteaptă să dea mai departe), verde = vizitat complet.
Același graf, celălalt temperament: exploratorul intră pe primul tunel și nu se întoarce decât forțat. Stiva de apeluri = firul Ariadnei.
Rețeaua de comunicații din programă: e conex graful? Dacă nu — câte „insule" are? Rețeta: parcurgi, și dacă au rămas noduri nevizitate, pornești altă parcurgere.
Amândoi vizitează tot, în O(n + m). Diferă CE îți oferă pe drum.
…vrei DISTANȚE minime în muchii (echipele de urgență spre toate localitățile), niveluri/valuri, sau „cel mai apropiat X". Structura: coadă FIFO, iterativ.
…vrei să găsești UN traseu (tunelul minei din programă), componente conexe, sau explorezi exhaustiv (rudă cu Backtracking). Structura: stiva de apeluri, recursiv — 3 rânduri de cod.
Cinci întrebări despre parcurgeri.
Parcurgerile, condensate.